Sunt mai fericiţi oamenii autodisciplinaţi?

30
octombrie

De ce autodisciplina îţi îmbunătăţeşte viaţa şi cum să practici autodisciplina

Cercetările demonstrează că persoanele cu un nivel ridicat de autocontrol sunt mai fericite – atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Nivelurile superioare de autocontrol se corelează cu succesul educațional, profesional și social. S-a constatat că oamenii cu cele mai ridicate niveluri de autocontrol au tendinţa de a evita din start tentaţiile, în loc să încerce să le facă faţă pe parcurs.

Autodisciplina pare a fi o afacere a diavolului, o afacere care ne permite să obţinem mai multe pe termen lung, însă care nu ne lasă să ne bucurăm de micile plăceri vinovate ale vieţii cotidiene. Când ne gândim la oamenii care acceptă această afacere, ne imaginăm nişte puritani anti-petreceri, care depun un efort considerabil pentru munca lor, cu prețul de a nu se distra niciodată. Încurajarea unor niveluri ridicate de autocontrol poate părea un scop îndepărtat, mai mult decât o compensare pe plan moral.

Totuși, aceasta ar putea fi o concepție greșită, cu implicații drastice.

Puritanii, stăpânii refuzului de sine și ai efortului în exces. Oamenii care abandonează distracția în favoarea obţinerii unor realizări importante prin intermediul autocontrolului suferă cu adevărat? (Getty Images / gravură de Richard Taylor de la The Illustrated London News)

În 2013, un studiu realizat de profesorul William Hofmann a fost publicat în Journal of Personality, concentrându-se asupra relației dintre fericire și autocontrol. Definind controlul de sine ca “abilitatea de a suprascrie sau de a schimba răspunsurile interne, precum și de a întrerupe tendințele comportamentale nedorite (cum ar fi impulsurile) și de a nu le înfăptui”, cercetătorii speră să afle dacă stereotipul puritanului disciplinat şi trist este adevărat sau nu.

Studiul a constat în trei experimente concepute pentru a vedea cum fericirea este afectată de trăsătura de autocontrol (TSC – în engleză) atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Primul test a avut 414 subiecți care trebuiau să decidă cât de bine îi descriau anumite afirmaţii (de exemplu: “fac anumite lucruri care sunt rele pentru mine, dacă sunt distractive”) și apoi să completeze un raport care explica dacă şi cât de fericiți erau în acel moment și cât de mulțumiți erau de viața lor în general.

Răspunsurile subiecților au sugerat o corelație nu numai între autocontrol și calitatea stilului de viaţă, ci și între autocontrol și “afecte pozitie”, care includ emoții pozitive, sentimente și experiențe desfăşurate zilnic.

Ideea conform căreia autocontrolul ne face nefericiţi a fost demontată.

Practicarea autocontrolului poate duce nu numai la o împlinire mai mare pe termen lung, ci și la mai puțin stres zilnic. Fotografie de Thao Le Hoang prin intermediul Unsplash

 

Cel de-al doilea experiment, care a avut mai puțini participanți, a avut subiecți care trebuiau să poarte cu ei smartphone-uri special programate, care le puneau întrebări la întâmplare pentru a determina dacă aceştia se confruntau la momentul respectiv cu o dorință. Dacă răspundeau cu “da”, le apăreau mai multe întrebări. Aceste întrebări s-au concentrat asupra detaliilor despre dorinţă – cât de intensă a fost, dacă subiectul acționa asupra ei, dacă acea dorință era în conflict cu un alt scop pe care îl aveau și cât stres le-a cauzat.

Rezultatele au întărit ideea că “persoanele cu TSC mai ridicat aveau mai multe emoții pozitive”. Inspiraţi de constatarea faptului că lupta dorință-scop duce la stres substanțial pentru persoanele cu autocontrol scăzut, cercetătorii au investigat fenomenul şi cu un al treilea experiment.

Ultimul test le-a cerut participanților să răspundă la întrebări despre trei conflicte obișnuite de tipul dorință-scop din viața lor. Întrebările au inclus anchete despre cât de grave au fost conflictele, cât de des au apărut și despre moralitatea opțiunilor pe care le-au avut la dispoziție. Ei au fost apoi rugați să completeze un sondaj privind gradul de mulţumire faţă de stilul lor de viață și faţă de tendințele de autocontrol.

Rezultatele au surprins cercetătorii, întrucât persoanele cu niveluri mai înalte de autocontrol s-au confruntat cu mai puține conflicte de tip dorinţă-scop, comparativ cu cele cu autocontrol scăzut. Conflictele cu care s-au confruntat au fost, de asemenea, mai puțin susceptibile de a fi conflicte în ceea ce privea alegerea opţiune benefică/viciu plăcut. De asemenea, s-a constatat că, atunci când s-au ivit conflicte, persoanele cu un autocontrol mai ridicat au preferat să aleagă opțiunea benefică, faţă de cei cu autocontrol scăzut, care alegeau exact opusul.

Ce înseamnă toate acestea?

Fiecare test a arătat că persoanele cu niveluri mai ridicate de autocontrol nu numai că erau mult mai mulțumite de viața lor în general, dar aveau mai multe emoții pozitive zilnic. După cum au scris autorii studiului, “controlul de sine te face fericit”.

În timp ce tipurile de fericire ale oamenilor cu un nivel ridicat de experiență în autocontrol ar putea fi diferite faţă de tipurile de fericire ale persoanelor cu experiență redusă în acest domeniu, rezultatele pe termen lung sunt clare. Autocontrolul duce la o viață plină de satisfacţii.

Cum să ne îmbunătăţim tehnicile de autocontrol?

Un lucru care ar putea părea contra-intuitiv este să eliminăm ispitele din viața noastră. În timp ce subiecții cu TSC ridicat au fost capabili să reziste tentațiilor mai bine decât ceilalţi, ei au amintit, de asemenea, şi mai puține incidente în care au fost ispitiţi. Autorii sugerează că:

“Este imposibil să-ţi organizezi viaţa astfel încât obiectivele să nu intre niciodată în conflict unele cu celelalte (bineînţeles, niciunul dintre participanţii noştri nu a afirmat că nu a experimentat niciodată conflicte dorinţă-scop sau că a rezistat întotdeauna tentaţiilor). Dar o persoană cu un nivel ridicat de control de sine poate să îşi organizeze viaţa, astfel încât aceste conflicte să apară relativ rar. Aceste constatări oferă un argument în plus pentru ideea conform căreia controlul de sine facilitează gestionarea vieţii, cu scopul de a evita şi minimiza problemele.

Încercați să eliminați tentaţiile din spațiul de lucru, să scăpați de alimentele nocive şi să eliminaţi impulsul de a cheltui incontrolabil, în loc să respingeți ideea de a procrastina, de a consuma alimente dăunătoare sau de a achiziţiona lucruri pe care nu le utilizaţi pe termen lung.

O altă recomandare este aceea de a percepe autocontrolul ca o alegere a unui model de comportament, mai degrabă decât ca o serie de decizii pentru acțiuni separate. În loc să vă vedeți decizia de a nu mai fuma ca pe un singur eveniment, aţi putea să o priviţi ca pe o parte a modelului pe care l-ați ales – vreţi să fiţi o persoană care nu fumează. Potrivit profesorului Howard Rachlin, acest lucru va face mai ușoare alegerile bune.

Ideea noastră de oameni autodisciplinați trişti și nefericiţi este falsă; aceştia sunt mai fericiți decât ceilalți. Prin evitarea impulsurilor, prin alegerea virtuții în faţa viciului și prin echilibrarea dorințelor și a obiectivelor, ei reuşesc să aibă mai multe stări pozitive și un nivel mai ridicat de satisfacție în viață. Oricine poate să-și îmbunătățească autocontrolul, începând de astăzi cu pași simpli.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.