Efectul Barnum – Motivul Pentru Care Știu Deja Ce Fel De Persoană Ești

Dacă ai câteva momente, aș dori să îți fac o evaluare rapidă a personalității. Cred că ești o persoană pozitivă, în general echilibrată, chiar dacă uneori ai și momente de anxietate sau tristețe. Nu ești prea convențional, nici prea individualist și ai o gamă largă de interese. În timp ce ai unele slăbiciuni personale, pe care le conștientizezi, cauți în general să le compensezi.

Am avut dreptate? ?

Cum am reușit?

Dacă sună ca o descriere perfectă a personalității tale, felicitări: tocmai ai căzut prada efectului Barnum.

Efectul Barnum, numit și Efectul Forer în psihologie, este fenomenul care apare atunci când un individ consideră că o descriere generală i se aplică în mod specific (chiar mai mult decât altora), în ciuda faptului că descrierea este de fapt plină de informații care se aplică tuturor. Psihologii, astrologii, magicienii, cititorii în palmă și baloane de cristal fac uz de Efectul Barnum atunci când conving oamenii că descrierea lor este extrem de specială și unică și nu ar putea să se aplice nimănui altcuiva

Efectul își poartă numele după omul de afaceri dar mai ales de scenă Phineas Taylor Barnum (1810-1891), care și-a câștigat primi bani în carieră conducând un muzeu de curiozități al stărilor  umane. Deși probabil nu a fost chiar el inițiatorul zicalelor, el a avut cu siguranță influență în promovarea a „Un fraier se naşte la fiecare minut” și „Avem ceva pentru toată lumea„.  Efectul este cunoscut și sub numele de Efectul Forer, după profesorul care a testat pentru prima dată fenomenul cu  elevii săi de colegiu în 1949.

Într-un experiment devenit clasic în psihologie, Bertram Forer a prezentat un test de personalitate la clasa sa introductivă de psihologie în fața a 39 de studenți. O săptămână mai târziu, el a oferit fiecărui elev o „schiță de personalitate” care conținea 14 propoziții. Apoi a cerut studenților să evalueze precizia schiței de personalitate pe o scară de la 1 la 5. Media a fost 4,3. Dar iată și “smecheria” lui Forer: Toți au citit exact aceeași schiță. De fapt, în lucrarea în care descrie experimentul, publicată în Jurnalul de Psihologie Anormală din 1949, Forer spune că a pus schița cap la cap dintr-o „carte de știri astrologice”.

Iată și paragraful primit de fiecare student în parte:

Ai nevoie să fii iubit și admirat, totuși ești critic cu tine însuti. Există puncte slabe în personalitatea ta, dar știi în general să le compensezi. Ai un potențial considerabil pe care nu-l folosești în avantajul tău. In exterior, ești disciplinat și știi să te controlezi, dar în interior ai tendința să fii preocupat și nu foarte sigur de tine. Uneori, te întrebi serios dacă ai luat decizia buna sau dacă ai făcut ceea ce trebuia. Preferi o anumită doză de schimbare și varietate și devii nesatisfăcut dacă ți se impun restricții și limitări. Te consideri un spirit independent și nu accepți opinia altuia decât dacă e demonstrată corespunzător. Crezi că e nepotrivit să te dezvălui prea ușor celorlalți. Sunt momente când ești foarte extravertit, vorbăreț și sociabil, dar și unele când ești introvertit, circumspect și rezervat. Unele dintre aspirațiile tale tind să fie destul de nerealiste”.

Îți sună cunoscut? În ciuda faptului că nu este scris special pentru tine (de fapt pentru nimeni), este greu să nu te regăsești cel puțin partial în această descriere. Experimentul lui Forer a fost ulterior reprodus în lumea psihologiei,  rezultatele fiind de fiecare date aceleași.

Acest tip de expresii, care par să ți se potrivească dar care sunt efectiv aplicabile multor persoane, se numesc afirmații Barnum, după Phineus Taylor Barnum, a cărui viață și muncă au fost inspirația din spatele filmului The Greatest Showman, lansat în anul 2017.

Caracteristica cheie a unei afirmații Barnum este că este destul de vagă ca oricine să poată găsi în ea o semnificație. O formă de prejudecată cognitivă numită validare subiectivă poate apoi să intre în joc și te va face să te gândești la afirmație ca la una reală pentru tine, fără a mai lua în considerare că ar putea fi la fel de adevărată și pentru majoritatea oamenilor. Să nu uităm că rețeta lui Barnum pentru succesul spectacolului său a fost „să ai mereu câte ceva pentru toată lumea”.

Efectul Barnum are câteva explicații. Potrivit cercetătorilor, se pare că, în primul rând, ne plac flatarea și discursurile care ne valorizează. Apoi, deseori, nu percepem într-o analiză decât ceea ce ne convine sau ne avantajează. Astfel, facem abstracție de elementele care nu ne caracterizează, deși sunt menționate. De asemenea, efectul crește atunci când oamenii cred că au parte de o descriere special făcută pentru ei, când descrierea este mai degrabă una favorabilă decât nefavorabilă, când descrierea nu este specifică și când caracteristicile și trăsăturile menționate sunt des întâlnite în cadrul populației din care au fost selectați subiecții.

Tendința creierului de a atașa un înțeles personal lucrurilor și de a renunța la orice nu se potrivește este ceva pe care psihicul se bazează pentru a convinge oamenii că știu mai mult decât știu de fapt. Și funcționează. Psihologul Barry Beyerstein, un puternic critic al grafologiei a scris că „speranța și incertitudinea evocă procese psihologice puternice care păstrează cititorii oculți și pseudoștiința în lumea afacerilor”.

Efectul Barnum afectează într-o mai mare măsură  persoanele cu o nevoie deosebită de aprobare sau cu tendințe de supunere, de conformism față de autoritate. Sunt acele persoane care iau lucrurile așa cum sunt, pentru că oricum nu pot face nimic, lucrurile sunt predestinate să fie așa.

 Pe lângă horoscop, tarot, citit în palmă sau alte minunății capabile să ne ia mințile, probabil unul dintre cele mai bune exemple moderne ale efectului Barnum sunt  testele de personalitate care au  invadat feed-ul Facebook.  Folosirea unui prim nume pentru a adapta conținutul și apoi a adăuga o trăsătură vastă face ca o declarație generală să pară personală – și înainte să-mi spui că știi ca sunt doar joculețe pe facebook, te întreb: ai da share pentru a arăta și prietenilor tăi rezultatul dacă nu ai considera că acesta ți se potrivește? ?

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *