Anxietate și Depresie – Simptome și Diferențe

Pierderea unei persoane iubite, finalul unei relații, trauma unui divorț, concedierea de la un loc de muncă, sau alte situații dificile pot determina o persoană să se simtă tristă, singură, tensionată sau temătoare.

Aceste sentimente sunt reacții normale la factorii de stres ai vieții. Toți oamenii trec prin momente dificile și experimentează momente de tristețe și anxietate. Cu toate acestea, dacă manifestările de dispoziție scăzută sunt mult mai severe și au tendința de a persista, este posibil să te confrunți cu o depresie.

Depresia apare mai des la femei decât la bărbați. Unele diferențe în modul în care starea de spirit depresivă se manifestă au fost puse pe baza sexului și vârstei.

La bărbați se manifestă deseori ca oboseală, iritabilitate și furie. Aceștia pot prezenta comportament mai nechibzuit și abuz de droguri și alcool. De asemenea, ei tind să nu recunoască faptul că sunt deprimați și caută mai greu ajutor.

La femei, depresia tinde să se manifeste ca tristețe, lipsă de stimă de sine și sentimente crescute de vinovăție.

Statistici:

  • 300 de milioane de oameni din întreaga lume au depresie potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
  • Aproape 50% dintre persoanele diagnosticate cu depresie sunt, de asemenea, diagnosticate cu o tulburare de anxietate
  • Se estimează că 15% din populația adultă are depresie la un moment dat în timpul vieții.
  • Patru din cinci persoane cu depresie sunt femei.
  • Vârsta medie de debut este cuprinsă între 20 și 30 de ani
  • Vârsta medie a depresiei este de 32,5 ani.
  • Prevalența adulților cu un episod depresiv major este cea mai mare la persoanele între 18 și 25 de an
  • 8,5% dintre femei au depresie
  • 4,8% dintre bărbați au depresie

( sursa aici)

Dacă pui pe cineva să-ți numească două probleme comune de sănătate mintală, este foarte posibil să se gândească la anxietate și depresie. Cu toate că sunt subiecte care au ajuns să fie frecvent discutate, sunt oameni care au încă dificultăți în a determina diferența dintre aceste două condiții.

Acest lucru se datorează faptului că o parte dintre cei care suferă de anxietate dezvoltă depresie și invers, dar și a unei lipse de înțelegeri a diferențelor clare între cele două.

Aproximativ 50% dintre persoanele diagnosticate cu depresie sunt, de asemenea, diagnosticate cu o tulburare de anxietate.Cu toate acestea, este important să poți face diferența între anxietate, o stare de neliniște, confuzie, tensiune  și o stare de depresie.

Anxietatea

Anxietatea este o emoție normală și adesea sănătoasă. Cu toate acestea, atunci când o persoană simte în mod regulat niveluri disproporționate de anxietate, ar putea deveni o tulburare medicală.

Tulburările de anxietate conduc la nervozitate excesivă, teamă, reținere și îngrijorare Aceste tulburări modifică modul în care o persoană își procesează emoțiile și se comportă, provocând, de asemenea, simptome fizice. Anxietatea ușoară poate fi vagă și neliniștită, în timp ce anxietatea severă poate afecta serios viața de zi cu zi.

Anxietatea poate fi clasificată astfel:

• Fobiile
• Tulburarea de panică;
• Tulburarea obsesiv-compulsivă;
• Reacţia acută la stres;
• Tulburarea de stres posttraumatic;
• Anxietate generalizată

Din ce în ce mai prezentă printre noi – aproximativ 25% din populaţie suferă de anxietate care ar necesita tratament într-o anumită perioadă a vieţii lor şi alţi 25% au o anxietate mai puţin severă (ex. frica de şoareci sau păianjeni) – anxietatea poate fi cauzată de:

 factorul ereditar – istoricul familie tale te poate face mai predispus la tulburări de anxietate decât alte persoane

– chimia creierului – în cazul în care neurotransmiţătorii (mesagerii chimici) nu sunt în echilibru, mesajele nu pot fi transmise la creier în mod corespunzător şi astfel se modifică modul în care creierul reacţionează în anumite situaţii

– factorii de mediu – evenimente stresante, trauma sau folosirea unor substanţe ce produc dependenţă (alcool, cofeină, nicotină)

Simptomele tulburării de anxietate

  • Îngrijorarea excesivă
  • Nelinişte
  • Ușoară oboseală
  • Probleme de concentrare
  • Iritabilitate
  • Tulburari ale somnului
  • Tensiunea musculară
  • Dureri de cap
  • Transpiratii
  • Nevoia frecventa de a merge la baie

Depresia

Depresia înseamnă închiderea energiei. Atunci când subiectul este infricoşat şi neînţeles, depresia reprezintă o cale de scăpare. Prin depresie, subiectul ajunge la un consens cu sinele: zero energie, zero responsabilităţi, atenţie maximă.

Depresia este produsă de o interacțiune de factori de vulnerabilitate și stres. Cu alte cuvinte, depresia se poate instala oricând, la oricine, în funcție de vulnerabilitatea cu care ne naștem sau pe care o acumulăm pe parcursul vieții și de evenimentele stresante pe care le traversăm.

Depresia este o problemă complexă, nu doar o simplă stare emoțională negativă. Ea afectează mai multe aspecte:

  • emoții
  • comportamente
  • modul de funcționare a minții
  • reacții fiziologice

Simptome depresie

  • Lipsa interesului pentru activități plăcute
  • Creșterea sau Scăderea apetitului și schimbarea obiceiurilor alimentare
  • Insomnie sau hipersomnie
  • Încetinirea mișcării
  • Lipsa de energie
  • Sentimente de vinovăție sau de lipsă de valoare
  • Probleme de concentrare
  • Gânduri sau comportamente suicidare
  • Apatie, letargie, nevoie de izolare si de singuratate
  • Scaderea interesului sexual

Dacă o persoană experimentează cinci sau mai multe dintre aceste simptome timp de cel puțin două săptămâni, atunci este momentul să caute ajutor.

O persoană care trece printr-un episod depresiv sever, este posibil să resimtă și simptome psihotice.

Ele pot fi:

  • Idei delirante cum ar fi paranoia
  • Halucinații cum ar fi auzul vocilor

Există și câteva tipuri specifice de depresie:

  • Tulburarea afectivă sezonieră – un tip de depresie care apare cu prevalență (dar nu întotdeauna) iarna.
  • Distimia – depresie continuă ușoară cu o durată de cel puțin doi ani sau mai mult. Mai este numită și tulburare depresivă persistentă sau depresie cronică
  • Depresia prenatală – mai este numită și depresie antenatală și apare în perioada sarcinii
  • Depresia postnatală – apare în săptămânile și lunile imediat după ce deveniți părinți. Depresia postnatală este prioritar diagnosticată în rândul femeilor, dar poate afecta și bărbații

Dacă compari cele două liste cu simptome, poți observa că există suprapuneri. Problemele de somn, de concentrare și oboseală sunt simptome atât ale anxietății cât și ale depresiei.

Iritabilitatea se poate manifesta, de asemenea, în forme de anxietate sau depresie (în loc de dispoziție redusă). Există însă unele trăsături distinctive. Persoanele cu depresie se mișcă încet, iar reacțiile lor pot părea aplatizate. O altă trăsătură distinctivă este prezența fricii de viitor pe care o experimentează persoanele cu anxietate. Persoanele deprimate care nu au anxietate sunt mai puțin susceptibile de a fi îngrijorate în ceea ce privește evenimentele viitoare.

Depresia în România

În România, aproape 20% din populație suferă de o afecțiune psihică.

Două milioane de români sunt în depresie.

Doar 10% dintre românii cu depresie se tratează.

în România avem doar 6,7 psihiatri la mia de locuitori deşi media la nivel european este de 11 la mia de locuitori.

Depresia ne costă 1% din produsul intern brut al țării.

(sursa aici )

Depresia și anxietatea pot fi tratate. Dacă te recunoști în oricare dintre descrierile de mai sus sau dacă ai pe cineva cunoscut care se confruntă cu probleme, începe să cauți ajutor .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.