3 Motive Pentru A Ne Accepta Copilul Interior

18
septembrie

Cu toți am fost copii la un moment dat, dar acel copil nu a dispărut pur şi simplu în momentul în care am devenit adulţii responsabili de astăzi. Ei sunt încă parte din noi și ar trebui să învățăm să îi acceptăm.

Ce este copilul interior? Poate fi considerat sinele originar sau adevărat al unei persoane, mai ales atunci când este privit ca fiind ascuns în perioada maturităţii.

Urmează trei motive pentru care ar trebui să ne cunoaştem şi să ne acceptăm copilul interior.

 

Motivul 1 – Imaginați-vă și creațicreativitate

Cu limitările unui sistem educațional arhaic născut din revoluția industrială, cu întreruperi economice globale, cu creșterea bogăției și a egalității sociale în piețele emergente și cu progresele tehnologice de astăzi, capacitatea de a fi creativ și imaginativ este absolut necesară dacă vrem să câştigăm din oportunitățile care sunt în jurul nostru.

Copiii posedă un instinct natural de a fi creativi, dar această abilitate incredibil de valoroasă este suprimată în timpul maturizării, pe măsură ce căutăm să ne conformăm unui stil “mai matur” de a fi.

„Toți copii sunt artiști. Problema este cum să rămâi un artist odată ce ai crescut.” – Pablo Picasso

 

Abilitatea de a regândi și de a relata ceea ce am învățat deja este esențială.

În 1968, George Land a efectuat un studiu pentru a testa creativitatea a 1.600 de copii (cu vârste între 3 și 5 ani) care au fost înscriși într-un program Head Start. Acest lucru s-a bazat pe același test de creativitate pe care l-a proiectat pentru NASA, pentru selectarea inginerilor și a oamenilor de știință inventivi. El a testat din nou aceiași copii la vârsta de 10 ani și din nou la vârsta de 15 ani. Acestea au fost rezultatele, iar Land a concluzionat: “Copiii nu își pierd capacitatea de a fi creativi, ci doar sunt învăţaţi să o piardă”.

Cum să ne obţinem creativitatea din nou:

1. Respingeți ideea conform căreia “fie suntem născuți cu creativitate, fie nu”. Toți oamenii se nasc cu creativitate; este posibil doar ca voi să nu o fi practicat suficient de-a lungul timpului, așa că începeți să credeți că puteți.  Toate lucrurile minunate încep cu credința că se pot face. Altfel spus, un copil cade de peste 100 de ori înainte de a merge şi niciodată nu îşi spune în sinea sa că nu poate.

2. Urmăriți-vă curiozitățile – James Webb Young definește ideile ca fiind simpla abilitate de a putea prelua informații și de a găsi relații între numeroasele părți separate ale acestora. Apelaţi la un jurnal, la un planificator sau la note pe telefon pentru a filtra informația pe care o descoperiți în fiecare zi. Acum poate că nu vă daţi seama, dar tot ceea ce vedeţi, auziţi și experimentaţi va conduce către o idee sau către un moment revelator – notaţi totul.

Nu putem uni punctele uitându-ne înainte; o putem face doar privind înapoi. Deci, trebuie să avem încredere că punctele se vor uni cumva în viitorul nostru. Această abordare nu m-a dezamăgit niciodată și a făcut diferenţa în viața mea.” – Steve Jobs

3. Timp și spațiu – Motivul pentru care suntem condiționați să ne suprimăm creativitatea se datorează unor tipuri de gândire: divergente (imaginație și idei noi) și convergente (judecăți și critici). Ele sunt total opuse unul față de celălalt. George Land se referă la unul ca fiind un accelerator (divergent) și la celălalt ca fiind o frână (convergent).

Faceți-vă timp și găsiți un loc sigur în care vă puteți elibera de judecăţi și de critici pentru a-i permite minții să rătăcească. La fel cum apelaţi la o sală de gimnastică pentru a avea grijă de corpul vostru, trebuie să alocați timp și energie pentru a vă instrui creierul.

 

Motivul 2 – Învățarea de lucruri noi

Ca și copiii, creierul uman este foarte plastic și maleabil față de noile informații. Prin urmare, capacitatea copiilor de a învăța este mult îmbunătățită în raport cu un creier adult.

După cum observă neurologul Takao Hensch de la Universitatea Harvard, acest lucru se datorează unor elemente evolutive. În cazul în care creierul este în mod constant supus schimbării din cauza experiențelor noi, acesta va eșua în a fi aparatul excelent de procesare care ar trebui să fie. Studiile arată că, pe la 20 de ani, creierul nostru începe să devină rigid, ca o tencuială, însă există modalități de a ne recupera neuroplasticitatea și de a ne menține capacitatea de a învăța lucruri noi.

 

Cum să ne refacem plasticitatea:

Conferențiarul universitar la MIT și neurologul Tara Swart ne recomandă să ne stimulăm în mod constant creierul sau să ne creăm provocări “energetice intensive”.

“Căutați provocări care necesită luarea de decizii conștiente, rezolvarea complexă de problemele, memorarea conceptelor complexe, planificarea, strategizarea, auto-reflecția, exercitarea controlului și voinței”.

Swart continuă să sublinieze că repetarea și practica sunt componente esențiale pentru crearea noilor căi neuronale. “În funcție de complexitatea activității, experimentele au avut nevoie de 144 de zile sau chiar de trei luni pentru a se crea o nouă hartă a creierului, egală în complexitate cu una de dinainte, care urma să apară în cortexul motor”.

1 – Stabiliți-vă un plan de 8 luni, nu doar de 30 de zile.

Studiile arată că este nevoie, în medie, de 66 de zile pentru a forma un nou obicei, dar în funcție de persoană poate dura între 18 și 245 de zile. Definiți motivul pentru care desfăşuraţi o acţiune (nu ceea ce faceţi) și notați în mod clar avantajele rezultatelor înainte de a începe – aceasta va deveni motivația voastră.

2 – Începeți simplu.

Merită cu siguranță să lucrați la ceva ce e important pentru voi, dar faceți acel lucru practic și fezabil. Alocați 30 de minute în fiecare zi pentru a lucra la el (setați-vă un memento pentru a vă aduce aminte de cele 30 de minute zilnice). Vă va luat cel puțin 25 de ani pentru a ajunge în acest punct, nu vă veţi schimba într-o săptămână. Menţineţi programul simplu și repetaţi-l.

3 – Găsiţi un declanșator, apelaţi la un prieten responsabil sau ambele!

Amintiți-vă, repetarea și practica sunt esențiale. Crearea declanșatorilor vă va reaminti să vă faceți timp și să depuneţi efort pentru schimbarea dorită. Puneți o listă cu activităţile ce trebuie îndeplinite pe frigider, pe dulap, pe telefon. Suntem ceea ce facem în mod repetat!

Cercetările arată că există, de asemenea, cu 70% mai multe șanse să finalizăm un obiectiv atunci când îi scriem o actualizare săptămânală unui prieten sau unui asociat, când relatăm despre modul în care progresăm. Rugaţi un prieten, un membru al familiei sau un suflet pereche pe care l-ați cunoscut pe Twitter sau pe Reddit să vă ajute.

 

Motivul 3 – Descoperiţi noi talente, pasiuni și potențial

Copiii au darul incredibil de a fi curioşi și de a-și urma dorințele şi tot ceea ce îi interesează Adulților le place să înțeleagă un raționament înainte de a-i permite minții să acționeze. Dorința noastră de a înțelege înainte de a încerca vine dintr-un loc cuprins de frică, mai degrabă decât de uimire.

Mary Paleologos, un hipnoterapeut clinic și consilier, observă că “oamenii doresc o certitudine a modului în care lucrurile vor funcționa în legătură cu relațiile noastre, cu profesiile noastre, cu finanțele noastre și cu viața în general.” Acesta este un proces de gândire natural și inteligibil, dar ne limitează posibilitățile, capacitatea de a descoperi noi pasiuni și limitează modul în care învățăm lucruri noi.

Minunarea este începutul înțelepciunii. – Socrates

 

Cum să obțineți din nou sentimentul de minunare:

1. Înconjurați-vă cu lucrurile uimitoare pe care le-au realizat oamenii și luați în considerare de ce au reuşit aceştia.

De ce au început? De ce au creat lucrurile pe care le-au creat? De ce îşi proiectează curiozitatea ca piesă de artă, carte, studiu, școală de gândire? Oamenii au făcut niște lucruri extraordinare și trăim într-o societate extraordinar de diversă – să o acceptăm aşa cum este!

  • Vizitaţi un muzeu local
  • Vizitaţi galerii de artă
  • Citiţi cartea lui Neil Pasricha despre ecuaţia fericirii
  • Uitaţi-vă la fotografia postată de NASA (actualizată zilnic)
  • Uitaţi-vă la Ted Talks. În special, episodul despre cum să nu fii ignorant cu lumea din jur
  • Citiți 10 studii psihologice care vor schimba ceea ce credeți că știți despre voi, doar din curiozitate
  • Căutaţi informaţii despre persoane care au câștigat premii prestigioase, precum Nobel, Oscar sau chiar Eisener, pentru cele mai bune serii de benzi desenate, și citiţi despre poveştile lor, despre viața lor și despre perspectivele lor asupra lumii

 

2. Călătoriţi: Mergeți în locuri noi.

Este un clişeu, îl știm cu toții, dar noi sunete, mirosuri, limbi, gusturi, senzații și priveliști creează diferite sinapse în creier. Vizitați un loc cu o altă cultură, nu vizitați doar o altă țară.

Adam Galinsky, profesor la Columbia Business School, afirmă că “experiențele străine cresc atât flexibilitatea cognitivă, cât și adâncimea și integrativitatea gândirii, abilitatea de a crea legături profunde între formele disparate.”

 

3. Urmați-vă interesele şi vorbiți cu oameni asemănători vouă.

Sună banal, dar sunt atât de mulți oameni care se vor trezi mâine și care vor continua să facă aceleași lucruri pe care le-au făcut în ultimii 5 ani, lucruri care sunt obişnuite și plictisitoare pentru ei. Poate chiar știţi pe cineva care va face asta. Din păcate, este o realitate destul de des întâlnită, dar ea poate fi modificată. În primul rând, apelaţi la mințile altora pentru a vă ajuta să vă facilitaţi înțelegerea și să vă formați o părere despre ceea ce vă interesează de fapt. Chiar și marele Leonardo Da Vinci a avut o listă de sarcini care conținea 15 subiecte de mare amploare care îl interesau.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *